Cod deontologic al fotojurnalistului
Preambul:
Fotojurnalistul interesat de temele sociale si de mediu este " o combinatie intre un profesionist calculat, detasat, si un cetatean sensibil, implicat. [Pentru el] a face fotografii inseamna mult mai mult decât distante focale si viteza de expunere. Imprimarea fotografiilor inseamna mult mai mult decât temperaturile substantelor chimice si gradele de contrast. Publicarea fotografiilor inseamna mult mai mult decât decupaj si luarea unor decizii privind dimensiunile. Un fotojurnalist trebuie sa stie intotdeauna faptul ca aspectele tehnice ale procesului fotografic nu constituie o problema de ordin primar". (Lawrence Erlbaum Associates, Publishers, Hillsdale, New Jersey, 1991).
Acest cod deontologic orienteaza atentia privitorului si a comunitatii de fotografi - jurnalisti asupra preocuparilor de ordin etic, ecologic si de responsabilitate sociala care intervin in raportul fotojurnalistului cu mediul natural si uman.
Apriori, consideram imaginea o reproducere fidela a realitatii. Statutul sau de material de comunicare obiectiv si veridic ii confera fotografiei o putere manipulatoare, care conduce la pierderea rationamentului informativ al publicului.
Prin natura profesiei sale, fotojurnalistul isi asuma o functie sociala, aceea de a transmite cetateanului informatia veridica, exacta si obiectiva asupra diferitelor realitati sociale, culturale, politice, economice si culturale.
Deontologia jurnalistului nu se poate costrui si nu poate avea loc fara cooperarea sociatatii civile. Publicul isi manifesta aprecierea/ dezaprobarea fata de un reportaj anume prin alegerea de a cumpara sau nu o publicatie, prin adaugarea comentariilor la reportajele publicate pe internet si de ce nu prin proteste stradale.
Exista doua principii de baza care definesc codul "Reperverde": 1) principiul universal al democratiei: dreptul oamenilor de a sti si 2) principiul dezvoltarii durabile: o dezvoltare care urmareste protectia mediului, echitatea sociala si performanta economica.
Principiile urmatoare au rezultat in urma unei reflectii comune a 10 fotojurnalisti amatori, in contextul proiectului "Repere prin imagini". Acestia sunt autorii unei serii de fotoreportaje care prezinta initiative autohtone de productie si consum durabile.
Principii:
1. Exactitate, veridicitate si onestitate:
Cat de departe se poate merge in interpretarea unor fapte sau in obtinerea unor informatii este la latitudinea fiecarui fotojurnalist. Totusi, onestitatea informatiei consta in primul rand in separarea clara a faptelor de opinii.
- Se doreste verificarea informatie si a surselor care o furnizeaza, indiferent de contextul in care se regaseste fotojurnalistul;
- Se evita tratarea subiectelor intr-o maniera spectaculara, exagerata sau denaturata cu scopul de a raspunde asteptarilor marelui public;
- Se evita cronologia defectuoasa a evenimentelor sau abaterilor de la datele exacte ale faptelor sau a documentelor prezentate;
- Pentru crearea unui reportaj despre un produs sau serviciu este important sa se raspunda la principalele intrebari care reconstruiesc povestea completa a produsului/ serviciului respectiv: cine? (producatorul), pentru ce? (functia produsului), pentru cine? (consumatorii), cum ?(mijloacele de productie);
- Se utilizeaza mijloacele directe si transparente pentru culegerea si prezentarea informatiei;
2. Libertate, responsabilitate si impartialitate:
Este importanta independenta fotojurnalistului in rolul sau de emitator al informatie. Raportul fotograf - subiect trebuie sa fie unul transparent, fara a ascunde o relatie de influenta sau dependenta care ar putea avea un impact asupra obiectivitatii si veridicitatii infomatiei.
Responsabilitatea jurnalistului este sa caute adevarul, sa apere libertatea informarii, dreptul la replica si la critica.
- Un bun fotograf-jurnalist isi raporteaza munca la principii si nu la propriul sau gust, la impresiile personale, la circumstante pasagere ale timpului, nu reconduce analiza la stereotipii sociale si la prejudecati;
- Se incurajeaza publicarea numai a reportajelor cu origine cunoscuta sau in caz contrar se prezinte rezervele fata de informatia transmisa;
- Se doreste sa nu se suprime informatiile esentiale, sa nu se altereze textele si sa nu se modifice imaginile intr-o maniera care ar putea afecta continutul sau informational;
- Se impune pastrarea secretului profesional si nedivulgarea surselor de infomatii obtinute in mod confidential;
- Se evita recurgerea la metode neloiale: plagiat, calomnie, defaimare si acuzatii nefondate;
- Se interzice acceptarea vreunui avantaj in schimbul publicarii sau inlaturarii unei informatii;
- Se evita utilizerea in propriul sau profit informatiile financiare pe care le primeste si nici sa le furnizeze altor persoane fara acordul sursei;
3. Respectarea drepturilor omului:
Fotojurnalistul trebuie sa respecte demnitatea fiintelor umane, sa recunoasca onoarea indivizilor si sa asigure cea mai inalta consideratie dreptului lor la viata privata. Totodata, el trebuie sa recunoasca erorile si sa ia masuri adecvate pentru a indrepta situatia, inclusiv posibilitatea oferirii unei replici.
- Se doreste tratarea cu multa delicatete a subiectelor care pun in centru violenta, intrucat exploatarea acestora pot leza persoanele implicate, pot aduce prejudicii la viata privata si pot nerespecta prezumtia de nevinovatie;
- Se urmareste a se justifica intruziunea in viata privata a oricarui individ fara consimtamantul acestuia. Folosirea teleobiectivelor in scopul fotografierii persoanelor in locuri private fara consimtamantul acestora nu este acceptata;
- In cazul fotoreprotajelor realizate cu minori se impune solicitarea consimtamantului parental. Viata privata a copiilor nu trebuie justificata de celebritatea, notorietatea, sau pozitia sociala a parintilor;
- Se evita orice mentiune care ar putea discrimina o persoana pe motivul rasei sale, culoarii, religiei, sexului bolii de orice natura;
4. Modificarea fotografiilor in programe de editare:
Adobe Photoshop este un program foarte sofosticat, care poate modifica imaginile fara ca ochiul uman sa poata sesiza diferenta. Din acest motiv programul trebuie utilizat cu maxima moderatie, pentru a nu conduce la distorsionarea informatiei si in final la dezinformarea sau chiar manipularea publicului.
- Se interzic adaugirile sau stergerile subiectului fata de imaginea originala, care ar putea schimba continutul original si integritatea jurnalistica a imaginii;
- Se evita iluminare, intunecare sau estompare excesiva a imaginii care ar putea induce privitorul in eroare, prin distingerea anumitor elemente in imagine;
- Se interzice manipularea excesiva a culorilor, deoarece se pot schimba conditiile originale de iluminare din imagine;
5. Protejarea comunitatilor locale si a echilibrului natural:
Fotojurnalistul contribuie prin reportajele sale nu numai la redarea unor adevaruri informationale punctuale, specifice, din sfera economica, politica, culturala, sociala, ci contribuie si la conturarea unei constiinte colective globale, pro-active si militante in fata problemelor de echitate sociala si de protectie a mediului.
- Prin foto-reportaj se indeamna publicul la actiune, transformandu-l prin mesajul fotografic din actor pasiv intr-unul cetatean activ in societatea in care traieste;
- Fotojurnalistul implicat social scoate in prim plan probleme sociale, culturale si de mediu cu care se confrunta contemporaneitatea si orienteaza publicul sau spre cautarea unor solutii;
- Se incurajeaza stabilirea unui raport de empatie si chiar prietenie cu persoana fotografiata, iar imaginile trebuie sa prezinte oamenii cu respect si demnitate;
- Se evita culpabilizarea oamenilor pentru mediul in care traiesc, iar fotograful are datoria sa inteleaga mai bine comunitatea locala si actiunea sa asupra contextului urban si natural;
- Fotojurnalistul implicat ecologic se informeaza inainte de a-si incepe misiune asupra comportamentelor si ecosistemelor vietii salbatice. El trebuie sa respecte „legile junglei" nescrise:
- nu intervine niciodata intre un parinte si puiul sau;
- nu hraneste sau lasa hrana pentru animalele salbatice caci acest lucru poate provoca boli sau chiar moartea acestora;
- nu atinge cuiburile animalelor caci unele dintre ele isi pot abandona puii;
- sa priveasca viata salbatica de la o distanta sigura si care respecta nevoile spatiale ale animalelor, pentru a nu le deranja comportamentul;
Bibliografie:
1. Jacques Leprette: "Etica si calitatea informatiei", Editura Gramar, Bucuresti, 2006
2. Paul Martin Lester: Photojournalism - An Ethical Approach, 1999
3. www.fotojunalism.ro
4. http://www.nppa.org/professional_development/business_practices/ethics.html
